Friday, August 26, 2011

LUCRARI IN STUPINA


14.LUCRARI IN STUPINA

LUCRARI DE PRIMAVARA IN STUPINA

Stuparii incepatori care citesc acest site trebuie sa inteleaga un lucru : anul apicol incepe toamna ! De felul cum sunt pregatite familiile de albine in toamna depinde totul : Productia,starea de sanatate,marimea stupinei si in general tot ce tine de buna desfasurare a lucrurilor.Totusi pentru a nu crea confuzii,vom suprapune anul apicol cu cel calendaristic,urmand ca pe masura ce va veti familiariza cu lucrarile ce trebuie executate sa faceti aceasta separare singuri. Acestea fiind spuse sa trecem la treaba !!!
Odata cu ridicare sensibila a temperaturilor,primavara in stupina trebuie facute mai multe lucrari.In ordine cronologica (subliniem ca toate au importanta lor)acestea ar fi :
Pregatirea vetrei stupinei
Pe la inceputul lunii martie(functie de starea vremii)vom demara primele actiuni:
- curatam si imprastiem zapada pentru ai grabi topirea,adunam si inlaturam crengile,frunzele si in general toate resturile,urmarind o igienizare totala
- asezam stupii pe locurile definitive,functie de sistemul ales,urmarind ca urdinisurile sa fie orientate spre sud-est si albinele sa beneficieze de caldura soarelui
- curatam prin urdinis(cu o sarma) stupii de albine moarte si alte resturi;acestea se vor arde neaparat
- instalam sau reorientam gardurile de protectie pentru a feri albinele de vanturile reci ale inceputului de primavara
Supravegherea zborului de curatire
In timpul iernii datorita faptului ca albinele nu au mai putut iesi din stup,au acumulat in intestine reziduri care acum trebuie eliminate.De aceea in primele zile calduroase(temperatura ajunge la peste 15 grade C),trebuie sa stimulam efectuarea acestor zboruri de curatire.Daca inca mai este zapada pe vatra stupinei este recomandat sa intindem paie pe jos.Urdinisele se vor deschide larg iar capacele se vor salta pentru ca razele soarelui sa incalzeasca podisorul stupului.Tot acum unii dintre stuparii cu experienta mai fac o lucrare importanta: introduc in mijlocul cuibului un fagure gol,bine cladit,in care toarna 1-2kg de sirop de zahar caldut.Cand observam ca zborul de curatire a fost facut de totalitatea familiilor,reducem urdinisele la 3 cm si bineanteles asezam capacele care au fost saltate.
Primul control si stramtorarea cuiburilor
Profitand de una din zilele calduroase executam primul control de primavara,in care vom evalua starea familiilor de albine,operatiune dublata de o stramtorare a cuibului.La deschiderea stupului constatam:
- prezenta hranei care exista in faguri,stiind ca o rama standard contine 3,5kg miere pe ambele fete
- prezenta matcii,dupa puietul de pe fagurii din mijlocul cuibului;daca puietul nu exista totusi nu trebuie sa ne ingrijoram: unele matci isi incep mai tarziu ouatul si de aceea este necesara repetarea controlului dupa o saptamana,pana cand tragem o conluzie corecta.
Tot in timpul acestui control,scoatem din stupi fagurii mucegaiti,cu pete de diaree,si pe cei ce contin multe celule de trantori.S-a constatat ca dezvoltarea familiilor de albine decurge normal daca albinelor li se asigura un regim de caldura optim.In acest scop stuparii vor "stramtora cuibul".Cuibul se aranjeaza catre peretele stupului care este cel mai expus soarelui astfel:fagurii cu puiet se aseaza in mijloc,ei fiind marginiti de faguri cu miere si pastura;in cuib se lasa strict atati faguri cat pot acoperi albinele si care trebuie sa aiba numai celule de lucratoare;in ce priveste rezerva de hrana familia trebuie sa dispuna de min.4-5 kg miere si bineinteles pastura.Atentie mare ca la stramtorare si la eliminarea fagurilor imperfecti sa nu orfanizati accidental familia.Cuibul se limiteaza cu o diafragma mai scurta,dincolo de ea fiind asezati fagurii cu resturi de miere,aceasta delimitand compartimentul de hranire.
Se recomanda ca tot cu aceasta ocazie familiile de albine sa fie mutate in lazi curatate,reparate si dezinfectate.Trebuie sa avem pregatite din timp cateva lazi,urmand ca pe masura ce mutam albinele sa dezinfectam si restul de stupi. Lucrarea este foarte necesara pentru ca pe langa toate celelalte,sa pastram o stare de igiena perfecta.Toate aceste lucrari sunt decisive,necesita sa avem ceva timp la dispozitie si mai ales sa avem "ingaduinta" vremii.
Salvarea albinelor ramase fara rezerve de hrana
Salvarea familiilor ramase fara rezerve de hrana este foarte usor posibila in orice stupina chiar daca apicultorul este lipsit de experienta.In acest scop folosim urmatoarele rezerve:
- proviziile de hrana existente pe ramele care nu au fost cuprinse de ghem,sau in celulele din partea opusa a fagurilor ocupati partial
- proviziile de hrana existente in alte familii si de care acestea nu mai au nevoie
- mierea in faguri,miere lichida sau granulata de la rezerva stupinei
In primul caz constatam ca de o parte si de alta a fagurilor ocupati de ghem,se afla cate 1-2 faguri cu miere care nu au fost folositi de albine.Asta se intampla din cauza ca odata format ghemul de iernare,albinele nu mai au acces decat la proviziile de pe fata fagurilor unde se afla.Pentru a remedia situatia se ridica din stupi ramele care contin provizii,si care din motivul mentionat au ramas neconsumate. Se descapacesc aceste rame pe o parte si cu ajutorul unui bastonas de lemn se fac 2-3 gauri de grosimea unui creion.Apoi se indeparteaza ramele cu faguri si putine albine din ambele margini ale ghemului.Se introduc fagurii gauriti,cu miere descapacita in spatiu liber care tocmai a fost creat.Fagurii scosi(cu putine albine pe ei) se alatura de fagurii cu miere,bineinteles si ei gauriti pentru a permite circulatia albinelor.
In cazul cand familia ramasa fara provizii nu are faguri disponibili in stup,se procedeaza la ridicarea de faguri cu provizii din familiile mai bogat aprovizionate.Introducerea lor in stupi se face dupa tehnologia descrisa mai sus.
Cand nu dispunem de acesti faguri,se poate folosi mierea diluata un pic,incalzita si apoi turnata in faguri goi.Hraniri de calitate se mai pot face cu turtite de miere cristalizata si framantata cu zahar pudra pana obtinem consistenta dorita,cat si cu serbet de zahar.Aceste turtite se aplica direct pe partea superioara a ramelor.Este de dorit insa ca aceste interventii sa fie facute numai in caz de urgenta,putand evita aceste situatii neplacute printr-o buna organizare a cuibului inca din toamna.
Completarea rezervelor de pastura
Pe langa miere,albinele au nevoie la cresterea noilor generatii si de hrana proteica.Aceasta este asigurata de pastura,lipsa ei fiind un handicap major in dezvoltarea favorabila a familiilor de albine.Pentru cresterea unui kg de albina este nevoie de 1,5 kg de pastura.Pastura se asigura din toamna prin introducerea unui fagure plin si la nevoie prin completarile de primavara.In primavara modurile de administrare sunt:
- Scoatem pastura din faguri prin taierea lor in fasii;apoi frecam fasiile in mana pana la separare.La pastura obtinuta se adauga o cantitate egala de apa si o cantitate dubla de miere.Se mai adauga sare 1% din cantitatea amestecului si se omogenizeaza.Se toarna amestecul in faguri administrand zilnic cate 200g,pana la aparitia culesului de polen.
- Un kg de pastura se amesteca cu 0,750kg miere si se administreaza deasupra ramelor sub forma de turtite proteice de completare.
- Amestecam cantitati egale de polen si miere ,administrand la fel deasupra cuibului sub forma de turtite.
Concluzionand,hranirea proteica de primavara se face de preferinta cu pastura de la rezerva,apoi daca nu avem cantitatile necesare se vor face hraniri cu polen si miere sau pastura si miere.
Dezinfectia stupilor
Daca nu am facut aceasta lucrare in timpul primului control de primavara(din diferite motive) sa stiti ca acum a sosit momentul.Dezinfectia se face cu scopul pastrarii sanatatii familiilor de albine.O casa curata inseamna eliminarea unor probleme grave. Lucrarea consta in mutarea familiilor de albine in alti stupi,pe care i-am curatat si dezinfectat.In principiu lazile se curata de resturi de ceara,propolis,pete diareice si apoi se dezinfecteaza cu o solutie recomandata.Urmeaza o limpezire,o uscare si neaparat flambarea cu flacara.
Largirea cuiburilor
Lucrarea este deosebit de importanta,avand in vedere ca interventia stuparului poate face mult bine,dar totodata si mult rau daca nu este facuta corect.Prin largirea cuibului trebuie sa raspundem ferm necesitatii matcii de a depune oua.Trebuie sa avem in vedere urmatoarele conditii generale:
- existenta unei concordante intre suprafata ocupata de puiet si numarul de albine doici;la un numar mic de doici si cantitatea de laptisor de matca distribuita va fi mica
- prezenta rezervei de pastura necesara cresterii puietului si a albinelor tinere
- conditiile interne si externe,precum si caracteristicile biologice.acestea tin de temperatura externa,de modul in care albinele reusesc sa mentina climatul optim in stup cat si de faptul ca prin modul de a depozita polenul in faguri se regleaza activitatea matcii.In principiu matca este oprita sa depuna oua pe fagurii aflati dupa cei cu pastura.
- aplicarea fara discernamant a hranirilor de stimulare;printr-o hranire abundenta se pot introduce in stup dezechilibre importante
Efectiv largirea se face astfel: semnalul trebuie dat de faptul ca toti fagurii din cuib sunt ocupati cu puiet(excluzand fagurii marginasi care contin miere si pastura).Se adauga un fagure bine cladit.Acesta se introduce intre fagurele marginas si cel cu puiet.Dupa ce si acesta a fost ocupat cu puiet,se introduc treptat alti faguri tinand seama de cresterea populatiei.Primul fagure introdus trebuie sa fie un fagure in care s-au mai crescut cateva generatii de albine, apoi putand fi introdusi si faguri claditi in care nu a fost crescut puiet.Introducerea unor faguri care au mici coroane de miere(care vor fi descapacite)este un factor favorizant.
O metoda de a face ca matca sa oua in fagurii introdusi,este aceea de ai stropi cu apa calduta sau miere diluata.La incalzirea timpului si in prezenta unui mic cules largirea se poate face si cu un fagure artificial.Acest fagure se aseaza dupa ultimul fagure cu puiet si in momentul cand celulele au fost cladite pe jumatate se muta in mijlocul cuibului.
Citind aceste randuri sigur v-ati dat seama ca tehnicile descrise sunt folosite cu precadere la stupii orizontali si verticali cu magazine.Stupul multietajat,beneficiind de o constructie aparte se manuiete diferit.La acest tip de stup largirea se face prin inversarea corpurilor, manevrarea ramelor si desele interventii in cuib nemaifiind necesare.
Intarirea familiilor slab dezvoltate
Oricat s-ar stradui stuparii sa execute toate lucrarile la timp,se constata ca in stupina o parte din familii raman in urma cu dezvoltarea,aparent fara o cauza anume definita.La urma urmei acest lucru tine de o anume normalitate daca ne gandim ca o familie de albine poate fi asimilata unui "organism".Pentru a uniformiza puterea stupilor se practica metoda prelevarii de rame cu puiet capacit din familiile puternice si ajutarea celor ramase in urma cu dezvoltarea.

LUCRARI DE VARA IN STUPINA - VALORIFICAREA CULESURILOR

Stuparii au depus eforturi deosebite pentru a scoate familiile de albine puternice din primavara si acum asteapta roadele muncii lor.Culesurile la pomii fructiferi si flora spontana au asigurat familiilor necesarul de miere si polen.In anii de exceptie se pot obtine si cateva kg de miere marfa,dar marea multumire este ca albinele au hrana din abundenta.In general culesurile sunt de mare intensitate,insa durata lor este scurta.Aceste culesuri pot fi timpurii (salcam,zmeuris),de vara(tei,faneata,floarea soarelui) si tarzii.
Recunoasterea unui cules
- speciile melifere infloresc abundent
- intensitatea zborurilor creste exponential,albinele se inghesuie la urdinis.
- fagurii din cuib se inalbesc datorita faptului ca albinele alungesc celulele si capacesc mierea.
- pe inserat in stupina se simte mirosul caracteristic al mierii.
- albinele ventilatoare isi intensifica activitatea,pentru a evapora apa din nectarul proaspat cules.
Conditii pentru valorificarea culesurilor
Devine foarte clar si pentru stuparul incepator cat si pentru cel experimentat ca nu orice familie de albine din stupina poate valorifica la maxim un cules.Conditiile necesare sunt :
- familiile sa fie puternice si sa ocupe min. 12 faguri standard,dintre care 8-9 cu puiet
- familiile sa fie in stare activa,stiut fiind faptul ca o familie aflata in stare de roire sau in preajma roitului isi diminuiaza mult activitatea
Cum obtinem acest deziderat? Sunt lucrari care facute la timp,ne pun in ipostaza de a aborda cu maxim succes culesul:
- familiile de albine trebuie intretinute in stupi de mare capacitate care ofera posibilitatea ca dezvoltarea cuibului sa se faca normal,depozitarea mierii sa fie asigurata si a caror volum se poate mari sau micsora
- intensificarea ventilatiei prin umbrirea stupilor,ridicarea partiala sau totala a podisorului si inlocuirea acestuia cu o sita
- ridicarea periodica de rame cu puiet capacit,cu albina aferenta,aceasta operatiune prevenind intrarea in frigurile roitului si totodata asigurand marirea efectivului stupinei
- inlocuirea matcilor batrane sau necorespunzatoare cu matci tinere,apte biologic si genetic pentru performanta
- folosirea familiilor ajutatoare si unificarea acestora cu familia de baza in preajma culesului,in acest fel asigurand o cantitate mare de albina culegatoare si implicit o productie pe masura
- marirea puterii familiilor ramase in urma cu dezvoltarea,prin imputernicirea lor cu puiet capacit ridicat din stupii puternici
Sunt primaveri favorabile dezvoltarii familiilor de albine,in care culesul incepe timpuriu.Zonele cu salcii,artar,cu flora spontana si mai ales padurile de salcam pot oferi cantitati importante de miere. Stuparii care au in zona asemenea "comori",sau cei care practica stuparitul pastoral,obtin rezultate remarcabile.Odata cu sfarsitul primaverii,familiile de albine ating capacitatea maxima de dezvoltare.Daca nu se intervine ferm,acestea vor intra in frigurile roitului si culesurile urmatoare-tei,fanete,floarea soarelui- pot fi compromise.Formarea de noi familii si aplicarea stricta a tuturor masurilor prevazute pentru aceasta perioada,pot impedica pagubele ce vor urma si dau posibilitatea valorificarii culesurilor urmatoare.

LUCRARI DE TOAMNA IN STUPINA

Vine toamna,mierea a fost extrasa si apicultorul se afla pus in fata unor noi provocari,carora trebuie sa le faca fata.Dupa cum am mai spus acum incepe anul apicol,toamna reprezentand un nou debut si un prilej de a pune stupina pe o alta treapta a performantei.Sa trecem iarasi la treaba:lucrarile de toamna demareaza la inceputul lunii august si se impart in trei mari categorii:
- lucrari de intensificare a cresterii puietului; asigurarea rezervelor de hrana pentru iernare; pregatirea cubului familiilor de albine in vederea unei iernari de calitate.
Intensificarea cresterii puietului
Pentru ca familiile de albine sa iasa cat mai puternice din iarna,trebuie ca inca din toamna sa asiguram o populatie numeroasa,bine hranita si intr-o stare de sanatate perfecta.Acest lucru nu este usor de obtinut,stuparul fiind foarte solicitat,atat ca timp,cat si ca volum de munca.Ce masuri trebuie avute in vedere:
Asigurarea de matci tinere si viabile:
S-a stabilit ca numai o matca tanara poate face fata la un ritm constant de depunere a puietului.In acest scop nu trebuie sa toleram in stupina matci mai batrane de 2 ani si in decursul verii sa facem inlocuirile necesare.Biologic matcile batrane isi limiteaza depunerea puietului atunci cand in natura nu mai exista un cules bogat de nectar si polen,pe cand cele tinere se comporta altfel:isi mentin ritmul bun chiar daca resursele nectarifere si cele proteice sunt mult mai mici(intr-un cuvant valorifica mai bine culesurile de intretinere).Un alt avantaj al matcilor tinere este acela ca in primavara vom gasi un procent redus de familii ramase orfane(dupa unii autori procentul este de 0,5%).Cu toate astea nu se recomanda ca schimbarea sa se fraca toamna daca folosim botci sau matci neamperecheate decat in cazuri de urgenta.
Deblocarea cuiburilor
O alta cauza a scaderii depunerii puietului de catre matca este blocarea cuibului cu miere sau pastura.Odata cu apropierea toamnei si in prezenta unui cules mediu, instinctiv,albinele blocheaza cuibul,cautand sa-si asigure necesarul de rezeve de hrana.Practic se intampla ca matca sa nu mai aiba unde depune oua,numarul celulelor libere scazand drastic.
Pentru a inlatura acest neajuns, la stupii orizontali si verticali cu magazine se introduc periodic in mijlocul cuibului faguri claditi(recomandati cei in care s-au crescut cateva generatii de puiet).Aceste spatii libere se creeaza prin scoaterea fagurilor marginasi.La stupul multietajat lucrarea este mult mai simpla si se realizeaza prin inversarea periodica a corpurilor.Atentie insa,pentru ca trebuie sa avem grija ca niciunul din corpurile inversate sa nu fie corpul care gazduieste rezervele de hrana
Asigurarea cu faguri de calitate
Fagurii ce raman in cuibul familiei trebuie sa fie bine construiti,fara celule de trantori sau alte defecte.Toti fagurii care nu corespund criteriilor vor fi scosi fara a sta prea mult pe ganduri.Asigurarea cu faguri de calitate trebuie facuta mai ales in "zona fierbinte" a cuibului,adica acea zona in care primavara se vor creste noile generatii.
Asigurarea de culesuri tarzii si hraniri de stimulare
Prezenta unor culesuri tarzii de nectar si polen impulsioneaza matca sa depuna oua.Prelungirea acestei perioade aduce mari avantaje stupinei in totalitatea ei,albinele recapatand starea febrila care caracterizeaza un bun cules.Stuparii pot pune familiile in aceasta stare favorabila fie prin deplasarea in pastoral la locatiile care ofera culesuri tarzii,fie prin incercarea de asigurare a unei baze de de cules prin alegerea unei vetre permanente adecvate.
Ce putem spune despre culesurile tarzii? Cert este faptul ca prezenta lor are un impact mult mai mare in comparatie cu o hranire artificiala de stimulare.Cand stuparii nu pot oferi albinelor aceste culesuri apeleaza la hraniri de stimulare prin oferirea catre familii a merii descapacite sau a inlocuitorilor acesteia(sirop de zahar).Despre eficienta acestor hraniri de stimulare o sa discutam cu alta ocazie,aici limitandu-ne a spune ca se fac in mai multe moduri:descapacirea a 2-3 dm patrati de fagure cu miere si oferit dincolo de diafragma sau la marginea cuibului;hraniri cu sirop de zahar concentratie 1/1,cate 200-300 g la interval de 2-3 zile;deasemeni o alta metoda este stimularea cu zahar tos,umectat putin cu apa sau miere.
Nu trebuie sa ignoram un fapt:hranirile glucidice trebuie completate si cu cele proteice,prin asigurarea polenului livrat in mod natural sau artificial.In lipsa unui cules se administreaza ca turtite(pregatite in acelasi mod ca in primavara)deasupra cuibului.
Reducerea si impachetarea cuiburilor
Ca si in primavara in vederea obtinerii unui climat favorabil se procedeaza la o stramtorare a cuibului;in stup vor ramane numai fagurii care sunt acoperiti bine de albine,marginiti de faguri cu miere si pastura.Fagurii scosi se trec dincolo de diafragma si prin descapacirea lor mierea v-a fi carata de albine in cuib.Atentie:nu se lasa pana tarziu in toamna fagurii dupa diafragma,asta pentru a impedica o formare gresita a ghemului de iernare.
Tot in aceasta perioada se face o impachetare sumara(a nu se comfunda cu impachetarea finala din toamna).Din fericire pentru posesorii de stupi multietajati,aceste operatiuni nu sunt necesare decat in cazuri putine,cand familiile nu ajung la nivelul de dezvoltare cerut.Reducerea cuiburilor va creea in familie o crestere a populatiei si in unele cazuri este nevoie de o noua largire.
Asigurarea rezervelor de hrana
Albinele ierneaza stranse intr-un ghem si in tot acest timp climatul este asigurat de o miscare continua a lor.Cand conditiile externe permit,familia de albine demareaza cresterea puietului- la inceput timid,pe suprafete mici de fagure- urmand ca odata cu imbunatatirea vremii,inspre primavara,cresterea sa fie accelerata.Dupa cum bine stiti albinele ce ierneaza(datorita conditiilor specifice)traiesc aprox.5-6 luni,deci asigurarea rezervelor pana la aparitia primelor culesuri este o lucrare foarte importanta.
Aceste rezerve sunt folosite la autointretinere si pentru cresterea puietului.O familie fara prea multa hrana risca sa se piarda in iarna,asta fara sa vorbim de cantitatile mici de puiet crescute.Ce trebuie sa avem in vedere pentru a rezolva problema hranei?Cateva deziderate de atins:
Calitatea hranei
Mierea din faguri sa fie numai miere florala.Ca o prima conditie ar trebui sa mentionam ca mierea de mana trebuie eliminata in totalitate din stupi.Daca iernam familiile cu aceasta miere in faguri riscam sa pierdem albinele(acestea neputand face zboruri de curatire).O alta conditie ar fi aceea ca mierea din faguri sa fie capacita.Mierea este un produs hidroscopic si prin ramanerea libera pe faguri(fara a fi capacita) se poate deteriora.Consumata de albine, mierea alterata produce boli grave.Deasemeni se prefera ca albinele sa ierneze cu rezerve de miere care nu cristalizeaza.In special mierea de rapita,prin puterea mare de cristalizare,este foarte daunatoare si trebuie inlaturata.
Ramele de miere si pastura
De preferat este ca ramele sa fie recoltate la culesurile de primavara-vara.O rama corect aleasa este aceea care cuprinde miere pe ambele fete min. 2/3 din suprafata.Cantitativ asta inseamna ca o rama standard de orizontal contine 2,7-3 kg miere iar una de multietajat 1,8-2 kg.Se accepta ca o ultima optiune si rame cu 1,5 kg miere,dar acestea trebuie folosite cu multa precautie.Bineinteles acesti faguri vor fi foarte bine construiti.Ca rezerva de pastura,fiecare familie trebuie sa aiba min. 1 fagure cu pastura,fiind si pentru acest fagure valabile recomandarile(privind calitatea lui)facute la cei cu miere.
Hranirile de completare
Hai sa vedem cand si in ce cazuri se fac hranirile de completare.Sunt cazuri cand familiile nu pot strange mierea necesara datorita conditiilor meteo;apoi cand mierea de mana trebuie inlocuita,sau cand s-au facut greseli de ordin tehnic in intretinere.In cazul stupului vertical cu magazine sunt probleme care apar din insasi constructia lui(mierea este depozitata in fagurii de stransura) si care reprezinta un caz aparte.
Incepem aceste hraniri cat mai timpuriu,adica imediat dupa ce s-au terminat culesurile de vara.Trebuie sa facem o distinctie intre hranirile de completare si hranirile de stimulare,fiecare avand rolul si scopul sau.In cazul in care hranirea de completare se face cu sirop de zahar trebuie ca la aceasta sa participe in principal albinele care nu vor intra in iarna.Daca nu respectam recomandarea atunci albina din iarna va fi uzata si incapabila sa asigure o viata normala in stup(ele vor muri inainte de a creste generatiile noi de puiet).Ca un principiu general,hranirea de completare o facem dupa ce am redus cuiburile la numarul de faguri pe care se va face iernarea.Cantitatea de miere din faguri trebuie sa fie cea indicata,iar mierea completata sa aiba timp pentru a fi capacita.
La completare se va folosi un sirop de zahar,2/1,cu un adaos de 1 gr acid citric(sare de lamaie),la litru.Administrarea hranei se face in portii medii sau mari(2-3 kg),seara,cu luarea de masuri stricte de prevenire a furtisagului.O sa observam ca nu toate familiile ridica siropul de zahar peste noapte si in acest caz devine necesara micsorarea portiilor.Cand timpul este inaintat,siropul de zahar se poate inlocui cu serbet.Trebuie sa remarcam insa ca cea mai eficienta metoda de completare este cea cu miere,pe care o descapacim de pe faguri si o administram dupa diafragma.Este de dorit ca aceste hraniri de completare sa fie terminate pana in 20 august.
Pregatirea cuibului familiilor de albine
Cu ce am putea compara aceasta lucrare?Poate cu aranjarea spatiului locuibil intr-o casa,pentru ca toata lumea sa se simta bine.Aranjarea cuiburilor familiilor de albine se face in functie de terminarea culesurilor,starea vremii si prezenta puietului.Timpul acestei aranjari difera de la an la an,iar stuparul trebuie sa aprecieze foarte bine momentul ales.In principiu in cuib se lasa atatia faguri cat sa fie ocupati de albine,iar acestea sa aiba acces la hrana toata iarna.Sunt trei metode de aranjare a fagurilor:
- amplasarea bilaterala : este cea mai folosita metoda,si consta in aranjarea fagurilor mai plini cu miere spre extremitati iar catre mijlocul cuibului in ordine descrescanda.
- amplasarea unilaterala : se foloseste in general pentru a ierna doua familii intr-un stup.Fagurii se randuiesc de o parte si de alta a diafragmei.Langa diafragma se aseaza fagurele cu cea mai mare cantitate de miere,urmand fagurii cu cantitati descrescatoare.
- amplasarea centrala : fagurii din centrul cuibului contin cea mai mare cantitate de miere,urmatorii(asezati simetric)fiind pusi cei cu miere din ce in ce mai putina.
La toate tipurile de aranjare se va urmari ca fagurii sa nu contina mai putin de 1,5 kg miere si sa fie bine construiti(mai ales cei din cuibul efectiv).La stupii multietajati iernarea trebuie facuta de regula pe doua corpuri,in corpul superior trebuind sa existe 14-15 kg de miere.In corpul de jos mierea se gaseste doar pe fagurii laterali.In cazurile cand familia ierneaza pe un singur corp(situatie care nu e de dorit)se va prefera o asezare centrala a fagurilor.

LUCRARI DE IARNA IN STUPINA

Spre sfarsitul toamnei conditiile de viata ale albinelor se schimba foarte mult.Venirea noptilor reci si foarte reci le obliga sa se grupeze in "ghemul de iernare".Lucrarile pe care le-am facut in toamna acum isi arata roadele.Ce mai putem face pana la deplina instalare a iernii?
Izolarea termica a cuibului
In toamna am facut deja o impachetare sumara,insa acum va trebui sa o facem pe cea recomandata pentru iernare.Se stie ca albinele nu incalzesc stupul ci doar interiorul ghemului.Trebuie sa stim ca izolarea termica nu se face pentru a creste temperatura in stup ci pentru a feri albinele de variatiile bruste ale temperaturii.Literatura de specialitate recomanda doua metode de impachetare:bilaterala si unilaterala.Experientele ultimilor ani au aratat ca o impachetare bilaterala nu este necesara pentru ca izoleaza prea mult cuibul.
Totusi,ea se aplica familiilor de albine slabe,pentru familiile normale fiind recomandata cea unilaterala.In ce consta impachetarea unilaterala: la stupii orizontali si cei verticali cu magazine,fagurii se aseaza spre peretele mai incalzit al stupului.La diafragma se astupa toate fantele (se poate folosi si banda scotci) si se izoleaza cu materiale care nu creaza condens.Deasupra podisorului se aplica o alta impachetare din aceleasi materiale.Impachetajul nu trebuie sa fie prea gros pentru a permite evacuarea apei din stup.Stupii multietajati-din nou cel mai usor de manevrat-se impacheteaza numai superior,deasupra podisorului sau unilateral de catre stuparii care sunt "Toma necredinciosul" si se ghideaza dupa principiul "totul e bun,daca nu dauneaza".
Ventilatia stupului
Ventilatia stupului este foarte importanta,daca ne ghidam dupa experienta trecutului;familii de albine puternice in toamna,au iesit din iarna ca niste umbre de nerecunoscut.Si asta datorita greselilor care au fost facute,cand nu s-a asigurat o ventilatie corespunzatoare. O ventilatie corecta este lipsa totala a oricaror curenti,altii dacat aceia proveniti din schimbul de aer,dintre urdinis si fanta din podisor.Deci prima masura ar fi ca orice orificiu(in afara de cele doua mentionate)sa fie astupat.Este recomandata si o anumita marime a urdinisului,care s-ar situa undeva la valoarea de 0,5cm pentru fiecare spatiu dintre rame.
In ceea ce priveste marimea fantei din podisor,un mare stupar roman recomanda:"orificiul de aerisire din podisor,trebuie sa fie de marimea unei palme".Daca curentii de aer vor circula numai intre aceste doua fante(urdinis- podisor),veti asigura albinelor dumneavoastra o traversare in bune conditii a iernii.Aceasta tehnica se aplica la toate tipurile de stupi existenti in exploatare.
Aplicarea tratamentelor de toamna
Tratamentele cele mai eficiente impotriva varozei se aplica in lipsa puietului.Acest lucru se intampla mai tarziu in toamna,spre inceputul iernii.Stuparii trebuie sa profite de zilele-putine ce-i drept-de vremea buna si sa faca aceste tratamente conform prospectului si recomandarilor producatorilor de medicamente.
Protectia generala a stupinei
Conditiile grele din timpul iernii necesita luarea de masuri de protectie speciale. In acest scop,stupii vor fi mutati si asezati pe vatra de iernare.Stupina se va proteja cu garduri de inaltime medie care impiedica o circulatie periculoasa a curentilor de aer.Stupii vor fi asezati pe postamente speciale,avand grija ca sa li se asigure o anumita inclinare.Aceasta masura este benefica,in eventualitatea ca apa rezultata din condens va fi eliminata.Exista 3 metode de iernare:iernarea in aer liber,iernarea in cojoc si iernarea in adapost.Din punct de vedere al avantajelor si dezavantajelor oferite de fiecare metoda in parte este de discutat.Recomandat insa este o iernare in aer liber,cu luarea masurilor mai sus mentionate.
Supravegherea albinelor iarna
Odata cu venirea iernii,lucrarile din stupina s-au incheiat.Pentru stuparii care au facut toate lucrarile"ca la carte"urmeaza o perioada de 2-3 luni in care vizitele la stupina reprezinta simple vizite de supraveghere.Mai mult,exista o anumita categorie de stupari,care nu mai trec in aceasta perioada pe la albinele lor;prima vizita fiind facuta pe la inceputul lunii martie.Acestia sunt "meseriasii",cei care pe baza experientei acumulate pot duce lucrarile din timpul anului la perfectiune.
Dar ce avem de facut noi cei care nu ne incadram in aceasta categorie?La cate 3 saptamani interval,vizitam stupii si cu ajutorul unui stetoscop(se poate si cu unul improvizat)ascultam zgomotele din stupi.Ce ne-ar putea indica ele?
- un zumzet moderat si uniform e un indiciu ca totul este in regula.
- un bazait puternic ne indica, ca familia are probleme si ca exista o stare anormala in stup.
- un zumzet slab inseamna ca albinele sunt infometate.
- zumzetul neuniform si plangator indica absenta matcii.
Stuparul mai are o posibilitate de apreciere a starii familiilor de albine iarna,aceasta numindu-se "foaia de control".Prin examinarea resturilor si albinelor moarte de pe ea,ne putem da seama daca exista probleme.La stupii orizontali unde "foaia de control" nu se poate instala,se examineaza resturile care sunt scoase prin urdinis cu o sarma.
Zborurile de curatire iarna
Stiti inca din primavara cat de benefice sunt aceste "zboruri de curatire".Inainte de inceputul iernii albinele fac zboruri de curatire ,fapt care are influente pozitive in ce priveste iernarea.Nu de putine ori in unii ani cand temperaturile depasesc 12 grade C ,in lunile decembrie,ianuarie februarie sunt conditii favorabile ca albinele sa iasa din stup.Stuparul- ca si in primavara -trebuie sa stimuleze aceste zboruri luand urmatoarele masuri:
- curata urdinisurile,ridica capacele si saltelutele izolatoare,curata zapada,imprastie paie. O practica des folosita este si "lovirea" usoara a stupilor pentru ca albinele sa se agite si in acest fel sa iasa.
Un indemn: profitati de zilele calde si fiti prezenti in stupina pentru a supraveghea zborurile de curatire,asa veti fi scutiti de multe necazuri ce ar putea sa apara daca acestea nu se fac de toate familiile.
Indreptarea starilor nedorite
In viata unei familii ce ierneaza pot interveni diferite probleme care trebuie rezolvate.Aceste cazuri speciale nu sunt de dorit sa apara,dar cateodata totusi se intalnesc in practica apicola(cele mai multe fiind provocate chiar de noi).
- familiile au ramas fara hrana sau nu au acces la aceasta;albinele aflate intr-o astfel de situatie necesita o hranire suplimentara.Aprovizionarea se face cu faguri de la rezerva.Dupa ce deschidem stupul,localizam ghemul de iernare.Introducem apoi fagurele in locul in care lipseste hrana,nu inainte insa de a gauri fagurii de 2-3 ori,pentru a inlesni circulatia albinelor.O alta metoda este hranirea cu miere cristalizata fin,framantata cu zahar pudra.Din acest amestec se fac turte de 1,5 kg ambalate in pungi gaurite sau hartie(deasemeni gaurita)si se administreaza albinelor deasupra intervalelor gasite in suferinta.Cand nu avem miere indemna la boli,sau pur si simplu aceasta lipseste,se foloseste serbetul de zahar administrat ca in cazul precedent(turte).Se pot face si hraniri cu sirop de zahar dens,administrat in faguri dar asta numai catre sfarsitul iernii cand albinele il consuma cu placere.
- familia a ramas orfana : la controlul auditiv constatam ca albinele au ramas fara matca.Ideal ar fi ca rezolvarea problemei sa se faca cu matci de rezerva.Iernarea acestor matci fiind o chestiune destul de dificila,se ajunge in situatia in care acestea lipsesc.De aceea practica cea mai des folosita este unirea familiei in suferinta cu o alta(mai slaba dar care are o matca buna)
Toate aceste lucrari se fac intr-o incapere incalzita(aprox. 15 grade C) in care ferim stupul de temperatura scazuta de afara.Aceste probleme ce apar trebuie neaparat rezolvate pentru ca de ele depinde supravietuirea familiei in ansamblu.
Conditii generale de iernare
Cand alegem vatra de iernare pentru albinele noastre o facem cu grija.Ce trebuie sa urmarim :
- sa poata fi protejata de vanturile reci.
- sa asigure linistea necesara albinelor;daca albinele vor fi deranjate de pasari sau animale,sau de zgomote de alta natura,se vor agita,vor consuma multa miere si se vor imbolnavi.
- sa poata fi curatata usor de zapada iar apa sa se scurga usor(sa nu balteasca)
Zapada care se depune pe stupi nu trebuie neaparat curatata decat in cazul cand prinde o crusta de gheata ; cea afanata asigura o mai buna izolare termica.Atentie : instalati si gratare la urdinis impotriva soarecilor

No comments:

Post a Comment

Post a Comment